Extrase din "Bazele Geopoliticii" a lui Dughin despre România şi Moldova
LAST_UPDATED2 Scris de Administrator 29 Iunie 2009
5.7. România şi Republica Moldova – integrare sub ce semn?
România şi Moldova reprezintă două părţi ale unei regiuni geopolitice unice, populată de un etnos ortodox unitar – urmaşii dacilor care vorbesc o limbă din grupa romanică şi care au acumulat într-o mare măsură, elementele culturale, lingvistice şi rasiale din anturajul slav. Din punctul de vedere al geopoliticii, integrarea României şi a Republicii Moldova este iminentă, dar Moscova trebuie să se străduiască să înfăptuiască această unificare în interesele sale, pentru a include acest spaţiu în zona unde deţine controlul strategic nemijlocit. Cultura României reprezintă în ansamblu modelul tipic ortodox care uneşte direct aceste pământuri cu Eurasia. Singurul obstacol pentru a integra definitiv aceste pământuri în Rusia îl constituie factorul lingvistic şi apropierea geopolitică de regiunile catolice. Pe lângă toate acestea în vestul României, în Banat, este semnificativ procentul ungurilor-catolici şi al românilor-uniaţi.
Istoria statului roman modern este istoria vrajbei dintre ursitoarele lui: banul occidental şi naţionalismul român
LAST_UPDATED2 Scris de Administrator 29 Mai 2009
(fragment din “Manifestul Revoluţiei Naţionale”, Sighişoara, 1935)
Banul occidental şi-a descoperit aici, la gurile Dunării, interese mari şi precise: interese politice: să împiedice înaintarea Rusiei către Constantinopol; interese comerciale: să cumpere produse agrare ieftine şi sa vândă produse industriale scumpe, câştigând de la particulari numai deferenţa de preţ, iar de la stat (furnituri) ceva în plus; interese economice: să exploateze direct – prin personal superior străin fi slugi indigene – imensele bogăţii ale solului fi subsolului acestei ţări; interese financiare: să încaseze dobânzile piperate cuvenite, împrumuturilor făcute atât statului român cât şi economiei româneşti private, care aveau nevoie de-un prim ajutor ca s-o ia din loc (instalări, inventar, aparat) – odată pentru România Mică, altă dată pentru România Mare – cât şi de-o serie de ajutoare impuse de evenimentele grave pentru destinul ţării: războiul din 1877 (Independenţa), campania din 1913 (o demonstraţie de forţă necesară), războiul din 1916 (Întregirea).
Naţionaliştii români din secolul al XIX-lea nu sunt altceva decât prima încercare a poporului român maturizat de a ieşi în lumina istoriei. În ei vorbea şi lucra energia şi tenacitatea unui neam al cărui act de naştere e columna lui Traian, despre a cărui copilărie prodigioasă – o mie de ani – nu ştim nimic şi a cărui vajnică adolescenţă ne-o povestesc cronicarii.
Rolul real al opoziţiei moldoveneşti: asigurarea dăinuirii regimului neocomunist
LAST_UPDATED2 Scris de Administrator 28 Mai 2009
„Situaţia revoluţionară”, declaraţiile belicoase, contestarea rezultatelor alegerilor, acuzaţii la adresa regimului comunist, acuzaţiile regimului comunist la adresa partidelor de opoziţie nu au permis Republicii Moldova şi cetăţenilor ei, inclusiv celor cu dublă cetăţenie, să iasă din atmosfera extrem de nocivă, chiar radioactivă, a alegerilor libere şi democratice.
Sminteala democratică ridicată la cotele cele mai înalte nu încetează să terfelească ţara şi neamul. După scrutinul din 5 aprilie, în spiritul cel mai liberal, ţara a rămas să fie divizată în pro şi contra, în comunişti şi anti-comunişti, în patrioţi şi trădători, în anti-europeni şi pro-europeni etc., etc. Astfel, marea majoritate a celor politic activi continuă să se înjure şi să se scuipe, uitînd, sau poate nefiind nici interesaţi de faptul că trăiesc într-o ţară şi fac parte (!?!?) din acelaşi popor.
(Ce să-i faci? Aceasta este „libertatea”. Dezbină şi stăpîneşte! Cine dezbină şi cine stăpîneşte? Puţini sînt cei care îşi pun această întrebare. Şi cum ar fi altfel dacă este o chestiune anti-democratică? Însă cel mai puţin îşi pun întrebări cei care alcătuiesc pretinsa clasă politică moldovenească. Probabil nu au timp pentru aceasta! Lupta pentru putere e prea „dură”!)
Revolutie Liberala sau Revolutie Nationala?
LAST_UPDATED2 Scris de Administrator 28 Mai 2009
Acuzatiile lui Voronin despre implicarea Romaniei in revoltele din Basarabia au provocat un al doilea val de stupoare la Bucuresti. Stupoare si hohote de ras. Primul val de stupoare fusese provocat de insasi izbucnirea revoltei. Exista deci cel putin doua ipoteze de lucru daca acceptam teza lui Voronin potrivit careia Romania ar fi provocat explozia de nemultumire de la Chisinau: prima ar fi ca Romania a actionat de capul ei, singura. A doua posibilitate ar fi ca Romania a actionat intr-un context mai larg, in cadrul unui plan pus la cale de americani, pentru o noua revolutie portocalie.
Romania a actionat de capul ei?
Sa analizam din prima perspectiva, cea in care Romania ar fi actionat singura.
Romania traverseaza un moment de politica interna foarte agitat, marcat de arestari spectaculoase de lideri de partide, sefi de servicii secrete si oameni de afaceri . Toate cercurile de putere din Romania sunt concentrate in acest moment pe o lupta politica interna crancena, cu mizele majore ale alegerilor prezidentiale si europarlamentare. Nimanui din viata politica romaneasca nu i-a picat bine la stomac agitatia din Moldova, desi a bate moneda pe patriotism ar fi fost aparent o metoda de a strange capital electoral mult mai lejera decat rezolvand problemele crizei.